- trisecţiúne
- s. f. (si1. -ţi-u-), g.-d. art. trisecţiúnii; pl. trisecţiúni
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
trisecţiune — TRISECŢIÚNE, trisecţiuni, s.f. Împărţire în trei părţi egale. [pr.: ţi u . – var.: trisécţie s.f.] – Din fr. trisection. Trimis de LauraGellner, 01.07.2004. Sursa: DEX 98 trisecţiúne s. f. (si1. ţi u ), g. d. art. trisecţiúnii; … Dicționar Român
trisecţie — TRISÉCŢIE s.f. v. trisecţiune. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 trisécţie s. f., pl. trisécţii Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic TRISÉCŢIE s.f. v … Dicționar Român
trisector — trisectór adj. m., pl. trisectóri; f. sg. şi pl. trisectoáre Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic TRISECTÓR, OÁRE I. adj. care realizează o trisecţiune. II. s. f. fiecare dintre cele două semi … Dicționar Român